- 0
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 0
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 0
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 0
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
Amara s-a dezvolatat ca stațiune balneoclimaterică în jurul lacului și al proprietăților curative pe care le-ar avea nămolul acestuia. Pe parcursul ultimului secol diferiți medici, instituții și investitori au adus argumente care să dovedească eficacitatea nămolului în tratarea anumitor boli.
„Prin compoziția lui, nămolul e superior tuturor similarelor din străinătate [...] pentru că nomolul din Amara nu e compus din săruri minerale și vegetale, ca în stațiunile de mai sus, ci mai conține si animale. Se vindecă, prin urmare, scrofulozele, bolile de piele, reumatismele de tot felul, sciaticele, bolile de femei, iar băile reci tămăduiesc anemiile, clorozele, surmenale, afecțiuni nervoase etc.
Un fapt trist e abuzul ce-l face ministerul de industrie cu acordarea dreptului de a ridica si transporta în alte părți nomol din lacul Amara. [...] Deși sursa e inepuizabilă, nămolul se formează însă destul de greu. Ar trebui ca această risipă să ia sfârșit. Cel mai bun lucru ar fi ca regimul băilor să treacă la ministerul muncii și al sănătății publice, unde s-ar pune, poate, mai multă grijă în buna administrare și conducerea stațiunilor climaterice si balneare.”
— 1923, Ziarul Universul
„(Lacul Amara) numit după gustul amar al apei sale, care se crede că este un rest dintr-o mare în care cresc alge și neavând nicio comuncație cu alte ape în decursul secolelor, s-a transformat în nomol fin, ca o alifie.”
— 1939, Ziarul România Provincie
Pentru stabilirea unui profil de dezvoltare a stațiunii Amara s-au făcut studii privind rezervele de nămol terapeutic.
Din studii rezultă că, la o suprafață a lacului de 128 ha, rezerva de nămol terapeutic este de 410 000 m3, care se regenerează anual.
Avînd în vedere că un complex sanatorial de 1000 de paturi cu funcționare permanentă consumă 4000 m3/an, actualele rezerve de nămol pot asigura o dezvoltare a stațiunii pînă la capacitatea de 100 000 de paturi
— 1969, Ziarul Arhitectura
- 0
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 0
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 0
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 0
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
Doctorul Ion-Călinești a fost medic în stațiune timp de 20 de ani între 1954 și 1972. Convins de proprietățile curative ale nămolului datorită efectelor pe le-a observat asupra miilor de bolnavi pe care i-a avut sub observație dar și a soției sale, face cercetări pentru dezvoltatea unui medicament. Aceste cercetări se află la baza gamei de produse cosmetic Pell-Amar.
— 1972, Ziarul România Pitorească
„Lacul are un fond de 529 de mii de tone de nămol sapropelic. Sînt 128 de hectare, un strat de 45 centimetri grosime... Nu e numai Amara. E și șcheauca, alături, și Fundata unde sînt 1 117 000 de tone de nămol.
Uitați-vă aici, ce scriu nemții în 'Münchener Merkur' despre Amara: 'In 1888, chimistul francez Bertrand spunea că este cea mai valoroasă stațiune de cură din Europa'. Titlul articolului spune foarte mult: 'Nămol pentru Europa'. Înțelegeți? Putem 'inunda' Europa cu nămol de-al nostru, sînt foarte puține țări care se pot lăuda cu asta...”
— 1972, interviu Dr. Ion-Călinești, Ziarul România Pitorească
Cînd au fost inundaţiile din 1971 s-a făcut o greşeală: circuitul rîului a fost deversat în lac şi, astfel, peştii au ajuns să-şi depună icrele în nămol.
S-au pescuit cam 4 500 kilograme de peşte în lacul Amara — vă daţi seama că prezenţa lor acolo poate compromite fondul terapeutic al lacului.
A fost trimisă o adresă urgentă, semnată de tovarăşul ministru Ion Cosma, prin care se cerea organelor locale să ia măsuri încă nu s-a primit un răspuns.
— 1972, interviu Dr. Ion-Călinești, Ziarul România Pitorească
Nămol din stațiunea Amara
- 0
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 0
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 0
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 0
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
„Nămolul, pe vremea aia, se scotea tot ca acum, tot cu barca. Au niste cange, ca niște polonice înalte. Dar ei nu respectă niște date tehnico-științifice. Nu poți sa iei nămol de oriunde, el are perioada de sedimentare și de formare cu sărurile lui minerale ca să devină bun dar ei se duc unde e mai comod. Nămolul de la Amara, apa ca să nici nu mai vorbesc cred ca a ajuns la vreo 14 miligrame pe litru de săruri minerale și când Petru Poni avea vreo 86 de miligrame, atunci era apa care ținea înotătorul la suprafață.”
— jurnalist Slobozia
„E bun, cum să nu. Techirghiolul știu că e... Într-o perioadă am înțeles că au vrut să ia de-aici de la noi că nu mai aveau nămol. Se scoate din locul ăla după 10 ani, deci 10 ani are timp să se refacă. Și dacă tot scoți din același loc n-are cum să se refacă. De exemplu, la noi sunt parcele, anul ăsta scoate de-aici, la anu' de-aici, și peste 10 ani îi vine rândul la ăsta să treacă aici.”
— asistentă medicală din Amara
„Lacul e preluat de Apele Române, și Apele Române vor să se plătească nămolul pe care-l scot cei de la hoteluri, și e foarte scump, nu știu cât e metru cub de nămol. Și acum fac băi minerale și le zic băi de nămol, dar pun doi pumni de nămol în cada aia cu apă și îl înnegrește puțin.”
— fost angajat la UGSR
- 0
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 0
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 0
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 0
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
„Procedurile au rămas aceleași. Nu se mai fac împachetări cu nămol pentru că înainte noi aveam posibilitate să scoatem nămol la liber din lac. Fiecare hotel își scotea cât avea nevoie, acum îl plătim la Apele Române și ne permite decât din anumite zone să scoatem, anumite cantități. Că s-a scos înainte cu nemiluita și s-au destupat izvoarele de apă dulce și au îndulcit lacul. Și automat ni s-a interzis să mai scoatem nămol și nemaiavând nămol la discreție... Acum ca și la împachetările cu nămol, eu am presupus pentru că din cauză că a scăzut cantitatea de nămol pe care o putem procura. Sau pur și simplu pentru că costă prea mult și era consumul prea mare și s-a preferat să se renunțe. Și de aceea vară vin pe plajă, fac nămol aici pe plajă. Au la discreție nămol în cuvă, o alimentăm dimineața.”
— angajată Hotel Ialomița
„Noi nu mai facem împachetări cu nămol, nu s-au mai făcut doar împachetări de multă vreme. Acum se pune pe locul respectiv și se încălzește acesta este solux-ul cu nămol care se face pe zonele afectate. Doamna doctor recomandă pentru că nu toată lumea poate să facă această procedură, nu toată lumea are voie.”
— angajată hotel Lebăda