Tratamente / prevenție

Image
  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9

Balneoterapia este o metoda de tratament în care factori naturali cum ar fi apele termale și mineralizate, nămolurile sau gazele terapeutice sunt folosite pentru cură externă (prin îmbăiere) sau cură internă (ingestie sau inhalare). În 1924 a fost înființat în România Institutul de balneologie din București. În 2002 a fost transformat în Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie. Medicii și bazele de tratament din Amara au ținut de Institutul de Balneologie din București din anii 90 și până în 2003, când au fost plasate în subordinea fiecărui hotel în parte.

Prin proprietățile sale miraculoase în vindecarea multor boli și mai ales a reumatismelor mulți dintre vizitatori îl numesc lacul făcător de minuni.

Și pe drept cuvânt merită această calificare, fiindcă s-au văzut bolnavi în cârje, ori duși pe targă, cari după 5-10 zile de băi, au putut merge pe picioare. Acesta este secretul băilor Amara și așa și-a format faima, care pe bună dreptate a depășit hotarele țării.

Băile sunt prescrise de medicul balneolog al stațiunii și sunt de două feluri: calde și reci la care se adaugă nămolul. Pentru băile calde se găsesc două instalații construite și amenajate cu întreg confortul pretins de regulile igienice și cu un tarif convenabil tuturora.

— 1939, Ziarul România Provincie

Image

„Locuitorii Amarei, imediat după potolirea vraiştei din primul război mondial, şi-au improvizat, în propriile case, unele instalaţii de băi tot primitive, încălzind apa şi nămolul în cazane şi folosindu-le după propria inspiraţie.

Abia după instaurarea puterii populare localitatea Amară a devenit, aşa cum merita, o staţiune balneară.

— 1974, Ziarul Munca

Image
Image
  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9

„Deci era un pat, un fel de copaie așa. Se punea o găleată de nămol acolo în patul ăla cald la până la 38 de grade. Omul se dezbracă complet, se așeza în pat, se întindea nămolul, băieșițele așa se numeau cele care lucrau acolo și care îi dădeau pe oameni cu nămol peste tot. Dedesubt era nailon, apoi o pătură și te înfășau ca pe copil. Stăteai un sfert de oră, ieșeai afară, făceai duș și ăla era cel mai bun tratament.

— fost angajat UGSR

Oricum una peste alta în stațiunile balneare, important e de fapt factorul terapeutic al locului, pentru aia te duci acolo.

Aici cine era mai zdravăn cu inima se duceau și făceau băi reci, adică plajă, înot, oncțiuni cu nămol la soare, și alții care erau mai fragili făceau la interior baie caldă.

Băile reci sunt doar mai solicitante, nu mai eficiente, că și la interior faci baie caldă de nămol sau aici nu se mai fac acum împachetări cu nămol, dar și alea sunt foarte bune... dar pentru un cardiac nici la alea nu era bine sa fie supus.

— fost medic balneolog din stațiune

Image

„Procedurile au rămas aceleași. Nu se mai fac împachetări cu nămol pentru că înainte noi aveam posibilitate să scoatem nămol la liber din lac. Fiecare hotel își scotea cât avea nevoie, acum îl plătim la Apele Române și ne permite decât din anumite zone să scoatem, anumite cantități.

Că s-a scos înainte cu nemiluita și s-au destupat izvoarele de apă dulce și au îndulcit lacul. Și automat ni s-a interzis să mai scoatem nămol și nemaiavând nămol la discreție...”

— angajată hotel

Image

Imagini din prezent și din anii '80

Image
  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9

Ceea ce a dispărut și nu mai facem... împachetarea cu nămol, care folosește mult nămol și e costisitoare... Iar la patologia care e nici nu ai pe cine să bagi, pentru că au indicații și contraindicații. Deci nămolul la 40 de grade nu-l suportă oricine, deci omul trebuie să fie foarte sănătos cu inima. Dar acum când îmi trimit contraindicațiile nici nu aș avea pe cine să pun... se schimbase deja profilul celor care veneau și nici nu aveam pe cine să bag în nămol până la urmă. După o anumită vârstă nu se mai face și asta e, nu suportă organismul.”

— fost medic balneolog din stațiune

Am făcut tratament la OJT, pentru picior dar nu a ajutat. Punea o linguriță de nămol, te lasă câteva minute și apoi se ștergea și te murdăria.

Eu aveam 6 exerciții de făcut și ajungeam cu lucrurile murdare și m-am certat cu doamna aceea și m-am dus la doctor și i-am spus că nu mai îmi dați că îmi dați degeaba.

Și eu anul acesta am făcut aici la plajă 25 de băi cu nămol, anul trecut am făcut 15. Aici la plajă am făcut pentru tot corpul, natural, îmi scot eu nămolul pentru ca eu am ruptură de ligament.

— turistă

Image